Se distruge piața de energie prin OUG119 și modificările aduse proiectului de lege în Senat! AFEER insistă pentru transparență și o consultare reală a operatorilor din energie la dezbaterile din Camera Deputaților

Comunicat de presă AFEER, 3 octombrie 2022: Asociatia Furnizorilor de Energie din România - AFEER, ce reunește 37 de membri, furnizori şi traderi licențiați şi activi pe piața de energie electrică și/sau de gaze naturale, care asigură furnizarea energiei atât către consumatori persoane fizice, cât şi către IMM-uri şi consumatori din toate categoriile de agenți economici care activează în România, cu o cotă de piață de circa 90% din consumul final de electricitate și 65% din consumul final de gaze naturale, își exprimă maxima îngrijorare față de situația actuală de pe piața energiei din România. Se distruge piața de energie prin OUG119 și modificările aduse proiectului de lege în Senat!

Atragem atenția că OUG 119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2023, cu modificările aprobate de către Senat la proiectul de lege de aprobare a OUG, va crea disfuncționalități și mai mari, aproape insurmontabile, în activitatea operatorilor din întreg sectorul energetic, cu riscul de a distruge funcționarea pieței energiei. Situația în piața energiei va fi una dramatică, dacă nu va exista o transparență și o consultare reală a participanților la aceasta, in special prin vocea asociațiilor de profil, la dezbaterile din cadrul Comisiilor de specialitate din Camera Deputaților, respectiv o clarificare și modificare a unor prevederi legale, afirmă Dl Laurențiu Urluescu, Președinte AFEER.

Asociația noastră a luat act de modificările aduse în Senat la proiectul de lege și apreciem că punerea în aplicare a noilor prevederi legale va crea probleme și mai mari și costuri suplimentare din partea furnizorilor, precum și a altor operatori din piața energiei.

Dorim să subliniem, încă o dată, că sunt necesare măsuri de sprijin pentru o serie de consumatori, care au reală nevoie. Este bine că se acordă sprijin consumatorilor vulnerabili, spitalelor, instituțiilor de învățământ, de cultură, bisericilor, înțelegem demersul senatorilor în acest sens. Nu este însă clar modul de aplicare a acestor măsuri. Furnizorii au nevoie de timp pentru a se pregăti și a aplica noile prevederi, dar, mai ales, este necesar să li se pună la dispoziție o serie de date care sa le permită aplicarea noilor prevederi, cum ar fi lista familiilor cu trei sau mai mulți copii, beneficiare ale plafonării.

De asemenea, este necesar ca autoritățile statului să pună la dispoziția furnizorilor date legate de activitatea companiilor. De exemplu, de plafonarea prețurilor beneficiază și farmaciile. Dar, cele mai multe dintre acestea funcționează în spații închiriate de la persoane fizice sau juridice. În portofoliul furnizorilor un astfel de loc de consum nu apare că este farmacie! Și exemplele pot continua. Doar o instituție a statului poate afla sau poate să aibă acces la aceste informații și este absolut necesar să le pună la dispoziția furnizorilor, pentru ca furnizorii să poată respecta legea și să emită o factură corespunzătoare unui astfel de consumator!

La Senat s-a adoptat și prevederea conform căreia furnizorii care au în portofoliu cel puțin 100.000 de clienți și un consum de cel puțin 500 GWh în anul 2021 sunt obligați să cumpere 70% din necesarul de energie prin contracte bilaterale pe minim 3 ani. Măsura se dorește a fi în sprijinul consumatorilor, dar, în realitate, nu este chiar așa! În prezent, ne confruntăm cu prețuri la niveluri istorice record. Și, ca să respecte legea, furnizorii vor fi nevoiți să achiziționeze energia exact intr-un moment de prețuri record. Practic, prin această prevedere legislativă, autoritățile” îngheață” pentru 3 ani prețurile uriașe din prezent! Prețul pe piață poate să scadă în perioada următoare, însă în contractele încheiate pe 3 ani, va rămâne fixat prețul record. Și aceasta în condițiile în care autoritățile statului nu recunosc decât un preț mediu de 1.300 lei/MWh, potrivit OUG 119/2022.

Am semnalat deja că, de la 1 septembrie, de când a intrat în vigoare OUG 119/2022, nu s-a încheiat niciun contract semnificativ pe termen mai lung (pe o săptămână, o lună sau un an) pe platformele administrate de OPCOM! Iar pe piața spot (PZU – Piața pentru Ziua Următoare) prețurile depășesc constant 2.000 lei/MWh.

În plus, furnizorii sunt obligați să cumpere energie pentru portofoliul de clienți din anul 2021, în condițiile în care orice client, casnic sau industrial, se poate muta la alt furnizor în 21 de zile. Din anul 2021 până în prezent, un client își putea schimba furnizorul de câteva zeci de ori!

O altă prevedere se referă la obligativitatea producătorilor de a vinde 70% din energia electrică produsă doar prin contracte bilaterale negociate direct, adică în afara piețelor centralizate, cu cantități si preturi complet netransparente; cum legislația nu detaliază, înseamnă că toți producătorii – mari si mici ba chiar și prosumatorii sunt obligați să vândă 70% din energia produsă către furnizori, distribuitori, Transelectrica și marilor consumatori!

Totuși, pentru sistemul energetic național (SEN), poate cea mai gravă prevedere este cea referitoare la supra-impozitare sau, așa cum este definită în OUG 119/2022, ”contribuție la Fondul de Tranziție Energetică”. Această suprataxă de 98% lasă, practic, operatorii care desfășoară activități de tranzactionare , o dată în plus, fără bani! Un procent de doar 2% din diferența între prețul cu care se achiziționează energia electrică sau gazele naturale și cel cu care se vinde nu acoperă costurile. Mai ales atunci când energia electrică sau gazele naturale sunt importate. Numai costurile financiare si cu rezervarea de capacitate de import depășesc acest procent, fără a adăuga și alte costuri pe care le au importatorii! În aceste condiții este greu de presupus că se va mai importa. Iar aceasta in situația in care, de câțiva ani, România este importator net atât de energie electrică, cât și de gaze naturale. Fără aceste importuri, mai ales în perioada de iarnă, întregul sistem energetic va avea de suferit. Sau vor avea de suferit consumatorii, pentru că nu vor fi suficiente gaze naturale sau energie electrică pentru toată lumea, așa că unii vor fi obligați să isi reducă consumul sau să închidă.

Un alt aspect pe care dorim să îl prezentăm este că un demers de apreciat al Comisiilor de specialitate din Senat, de a invita la dezbateri reprezentanții asociațiilor de profil, s-a dovedit a fi, din nou, fără rezultate! Aspectele semnalate și propunerile noastre nu au fost luate în considerare. Nutrim speranța că la dezbaterile de la Camera Deputaților vom fi tratați ca un partener de dialog real și că propunerile noastre vor fi luate în considerare pentru că ele vin din experiența si dorința furnizorilor de a avea o reglementare clară si ușor aplicabilă, pentru a se evita neclaritățile, confuziile si in final a se evita un haos pe piața de energie!

Prezentăm, în cele ce urmează, un tablou cu efectele negative ale OUG 119/2022, care se aplică de la 1 septembrie:

• Nu se fac tranzacții forward nici de energie electrică, nici de gaze naturale;
• Costurile capacităților de import au scăzut la jumătate (ceea ce arată lipsa de apetit a furnizorilor pentru importuri);
• Băncile nu mai acordă credite în domeniul energiei;
• Risc de blocaj financiar la furnizori;
• Furnizorii sunt reticenți în ceea ce privește ofertarea de clienți noi și prelungirea contractelor existente.
• Blocarea comercială a importurilor de energie electrică și gaze naturale în prag de iarnă;
• Cantități mari de energie sunt scoase forțat din platformele de piața centralizata care este transparenta, ceea ce duce la scăderea lichidității pieței si lipsa unui preț de referința corect;
• Se induc costuri suplimentare si se îngreunează activitatea furnizorilor;
• Se pune presiune pe bonitatea operatorilor din piață, ca urmare a întârzierii decontărilor la schema de sprijin;
• Prevederi legale neclare, fără un proces real de consultare a actorilor din piață la emiterea de noi legi;
• Nu se răspunde la solicitările de clarificare; sunt numeroase solicitări (mesaje, scrisori etc.) de clarificare a prevederilor OUG118 și OUG 27 la care încă nu s-a răspuns;
• Creșterea taxării pe producție și expunerea la hedging financiar afectează puternic producătorii;
• Pe partea de tranzacționare, principala problemă e aplicarea retroactivă a taxării, pentru tranzacții forward făcute cu mult timp în urmă;
• Taxarea cu 98% din marja brută face comercial imposibile activitățile de import – export, deoarece costurile aferente acestor activități – de transport, financiare etc. – depășesc cu mult 2%. În nicio țară europeană nu există o astfel de suprataxare ca în România, care riscă să ajungă o țară de tranzit;
• Taxarea cu 100% a exportului, în condițiile în care România este net importator este un nonsens și va duce la creșterea apetitului țărilor vecine să aplice același lucru, ceea ce, pentru România, va fi dezastruos, pentru că nu se vor mai putea face importuri deloc.
• Impozitarea „traderului” este, de fapt, impozitarea tuturor participanților din piață, care au activitate de trading;
• Limitarea calculelor de decontare la 1300 lei/MWh, vădit sub prețul pieței, duce la o pierdere “din start” cu orice MWh furnizat la consumatorii ce beneficiază de plafonare;
• Alt mecanism de facturare înseamnă schimbarea din nou a sistemului informatic, costuri suplimentare și neclarități pentru consumator;
• Neclaritatea prevederilor OUG va duce din nou la neînțelegeri ale facturilor și încărcarea birocratică a centrelor de relații cu clienții.

Ce face statul cu banii obținuți din suprataxarea sectorului energetic? De ce nu se fac plățile, corect și la timp, către furnizori?

Potrivit estimărilor noastre, prin aplicarea prevederilor legislative anterioare (fără OUG 119/2022), statul ar urma să încaseze din sectorul energetic cel puțin 42 miliarde de lei și conform declarațiilor proprii ale diverselor autorități ar trebui să ramburseze aproximativ 30 miliarde de lei pe întreg anul 2022. De notat că, până în prezent, s-au decontat doar 4 miliarde de lei către furnizori.

În contextul dat, adresăm o întrebare legitimă autorităților statului, cu solicitarea adresată public de a primi un răspuns: Ce face statul cu banii obținuți din suprataxarea sectorului energetic? De ce nu se fac plățile, corect și la timp, către furnizori? De ce nu a fost înființat Fondul de Tranziție Energetică, în care ar fi trebuit colectate suprataxele din sectorul energetic și s-ar fi văzut valoarea acestora?

Un lucru este cât se poate de clar: plafonarea se face pe banii furnizorilor, dar și ai băncilor. Mai nou, senatorii au extins plaja de consumatori care vor beneficia de măsuri de sprijin, tot cu aportul furnizorilor, care, dacă nu vor primi urgent banii care li se cuvin, riscă să intre în incapacitate de plată! Atragem, din nou, atenția: dacă clachează un furnizor mare sau chiar unul mediu, imediat, în pasul doi, este posibil sa clacheze și furnizorul de ultimă instanță.

Dorim sa completam informațiile apărute in ultimul timp in spațiul public ca unul dintre furnizorii mari este într-o situație financiara dificila: nu unul, ci majoritatea furnizorilor sunt ”în corzi”; in principal datorita nedecontării de către stat la termenul stipulat in lege a schemei de ajutor pentru consumatori. Astfel, s-a ajuns in situația in care orice ”bobârnac” îi poate duce în prăpastie. Se poate ajunge la un blocaj general în toată piața, precum și la nedorite măsuri de raționalizare, prin reducerea consumului si chiar de deconectare a unor consumatori.

Reiterăm, o dată în plus, că, în contextul creșterilor explozive ale prețurilor la energie electrică și gaze naturale, AFEER consideră necesare (așa după cum a considerat încă de anul trecut, de la începutul crizei energetice, asupra căreia a atras atenția cu celeritate, chiar înainte de a se declanșa cu toată virulența) măsuri pentru sprijinirea consumatorilor atât casnici, cât și non-casnici! Toate acestea, însă, fără a induce pierderi nejustificate furnizorilor și implicit a afecta companiile din energie.

AFEER militează și solicită, o dată în plus, ca Legea care va aproba și modifica OUG 119/2022, lege ce va guverna piața de energie, să fie echitabilă, să asigure o competiție corectă, să fie compatibilă cu reglementările europene. De asemenea, insistăm asupra necesității adoptării unor norme de aplicare a prevederilor actului normativ, complete și clarificatoare, care să acopere în mod justificat și echitabil aspectele semnalate de noi și noile modificări ce vor fi aprobate în Parlament.