Conferința anuală AFEER: Piața de energie din România are nevoie de însănătoșire. Trebuie să găsim soluții pentru funcționarea normală și corectă a acesteia!

Conferința anuală a Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), ajunsă la cea de-a VIII-a ediție, a fost un real succes. Desfășurată pe 19 martie 2024, la Hotel Marshall Garden din București, conferința, la care au participat peste 150 de specialiști din domeniul energetic, membri AFEER, reprezentanți ai autorităților și ai altor actori din piață, a avut ca temă principală "Pregătirile pentru o piață de energie competitivă”.

”Ultimii ani au fost extrem de provocatori pentru sectorul energetic, în general, și pentru furnizorii de energie electrică și gaze naturale, în special, care au susținut, într-o primă etapă, schemele de ajutor pentru consumatorii finali”, a spus dl Laurențiu Urluescu, președintele AFEER, în deschiderea primului panel al Conferinței Anuale, ”Premisele creării unui hub energetic în România”.

Acesta a precizat că textul ordonanței care aduce schimbări la OUG 27/2022 adaugă – referitor la decontare – sintagma “în limita sumelor disponibile”. “Acest lucru ne stresează cel mai tare. Ne face să credem că decontarile vor întârzia și mai mult, în condițiile în care plafonul de decontare a scăzut deja de trei ori”, a semnalat dl Urluescu. ”Fondul pentru Tranziția Energetică (n.r. – din care se rambursează banii pentru furnizori) nu prea se mai alimentează, pentru că marii producători vând la 450 de lei/MWh pe MACEE, deci nu mai sunt taxati, iar traderii nu prea aduc nimic, pentru că la 98% taxe totul e înghețat. Nu se mai fac tranzacții! Avem o problemă de fond a Fondului, pentru că nu mai are intrări, are doar ieșiri”, a subliniat președintele AFEER.

Preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din Senatul României, dl Lorant Antal, a cerut, în cadrul Conferinței Anuale AFEER, ca Ministerul Finanţelor să lase banii în companiile de energie, pentru investiţii. "Dacă tot discutăm despre premisele creării unui hub energetic în România, aş dori să lansez un apel către Ministerul Finanţelor. Luând în considerare că avem aceste premise, cred că ar fi extrem de important ca, la capitolul de politică energetică şi politică fiscală, Ministerul Finanţelor să nu ia bani de la companiile din domeniul energiei şi să facă tot felul de cheltuieli. Dacă, într-adevăr, se doreşte ca România să devină o putere în regiune, Ministerul Finanţelor să lase banii, şi aşa impozitaţi, în companiile de energie, pentru investiţii viitoare", a cerut dl Lorant Antal.

La rândul său, dl Adrian Vintilă, consilier al ministrului Energiei, dl Sebastian Burduja, a spus că noua propunere de plafonare este în transparență publică până până vineri, 22 martie 2024, astfel că se așteaptă la minister propunerile de îmbunătățiri, recomandările industriei. ”Întotdeauna Ministerul Energiei și ministrul Energiei, dl Sebastian Burduja, au fost deschiși la dialog constructiv. Responsabilitatea noastră, a tuturor, este să intervenim și să aplicăm niște modificări, care să asigure stabilitate și echilibru în piață”, a mai spus dl Adrian Vintilă.

Dl Viorel Alicuş, director în cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a subliniat că România trebuie să facă paşi pentru crearea comunităţilor de energie, mai ales că sunt peste 120.000 de prosumatori cu capacităţi instalate, care se îndreaptă uşor-uşor spre 2.000 MW instalați. Acesta şi-a exprimat speranţa că va fi adoptat un cadru legal mai clar pentru crearea acestor comunităţi. Totodată, dl Viorel Alicuş a subliniat că apariţia modificării la OUG 27/2022 este "un prim pas înspre tranziţia treptată spre o piaţă liberă".

Dl Luka Jazbec, vicepresedinte al Energy Traders Europe (fosta EFET – Federația Europeană a Traderilor de Energie), prezent la Conferința Anuală a AFEER, a declarat că România are potențial să devină un important hub energetic în viitor. ”Piața a ajutat Europa să evite o criză și mai gravă – iar, pe măsură ce traderii au acționat, prețurile s-au stabilizat. Există incertitudine geopolitică și încă va mai rămâne. Europa este încă puternic dependentă de importul de combustibili fosili. Competitivitatea este crucială, iar UE trebuie să-și păstreze locurile de muncă, așa că trebuie să folosim la maximum avantajele pe care le avem. Piața noastră de energie este unul dintre cele mai mari avantaje ale noastre!”, a mai spus dl Luka Jazbec. Pentru revitalizarea pieței din România, reprezentantul Energy Traders Europe a spus că este absolut necesară eliminarea imediată a măsurilor intervenționiste (precum limitarea veniturilor, mecanismul MACEE etc.), din moment ce așteptările privind renunțarea la acestea in viitor deja au efecte pozitive asupra activitatii pietei. De asemenea, este necesar un angajament pentru predictibilitatea și transparența reglementărilor pe termen lung, printr-un dialog consecvent și eficient cu actorii din piață, ca bază solidă pentru dezvoltarea și creșterea pieței.

Dl Károly Mátrai, CEO, MVM Group, a precizat că România are potential să devină un hub energetic, dar că - din păcate - lipsa de lichiditate face acest lucru imposibil la momentul de față.

Dl Tudor Cîrstea, membru în Comitetul Director al AFEER, a subliniat principalele dificultăți în dezvoltarea pieței de energie din România: schimbările frecvente ale legislației și neclaritățile în interpretarea unor aspecte ale acesteia au condus la înghețarea aproape completă a tranzactiilor pe platformele publice, ceea ce a dus la lipsa unor indici de prețuri pentru produsele forward. ”Nimeni nu știe care este prețul energiei în România pentru luna viitoare, pentru trimestrul viitor sau pentru anul viitor, pentru că nu se mai fac tranzacții, iar piața financiară a devenit ilichidă și ea. În aceste condiții, în lipsa unor elemente de preț, piața PPA-urilor nu se poate dezvolta nici ea. Nivelul actual al taxării, de 98% fără recunoașterea costurilor, a fost gândit pentru oprirea activității de trading și și-a atins scopul”, a spus dl Cîrstea.

În cel de-al doilea panel al Conferinței anuale AFEER s-a discutat despre ”Instrumente pentru creșterea lichidității piețelor de energie”. Moderatorul, dna Corina Popescu, a subliniat că lichiditatea pieței este strâns legată de siguranța în aprovizionare și, în consecință, de securitatea energetică a unei țări.

De altfel, și dl Septimiu Stoica, președintele AGA Bursei Române de Mărfuri (BRM), a afirmat că lichiditatea este fundamentală pentru o piață, în primul rând pentru că furnizează prețul corect. Acesta consideră că este absolut necesară reliberalizarea pieței energetice românești.

Remus Dănilă, director Relaţii cu Investitorii şi Dezvoltare în cadrul Bursei de Valori Bucureşti (BVB), a vorbit despre operaţionalizarea Contrapărţii Centrale în a doua parte a anului și proiectul de lansare unei pieţe de produse derivate funcţionale.

”Trebuie asigurată lichiditatea pieței”, a spus, la rândul său, și dl Aurel Mîndrican, membru în Comitetul Director al AFEER. Potrivit acestuia, mecanismele care încurajează investițiile în România sunt PPA-urile (Power Purchase Agreement – contractele pe termen lung între un producător și un client), contractele pentru diferență și contractele la termen. De asemenea, dl Mîndrican a declarat că garanțiile de origine sunt absolut necesare pentru proiectele noi în regenerabile, în special pentru măsurarea durabilității și impactului etic al investițiilor.

Dl Adrian Tița, directorul general al Ant Energy, a spus, la rândul său, că prosumatorii, care asigură, în prezent, o producție de aproximativ 1,5 TWh, pot ajuta lichiditatea pieței.

Reprezentantul burselor europene EEX și CEGH, dl Levente Lukacs, a declarat că România are un foarte mare potențial în ceea ce privește producția de gaze naturale. El a subliniat că prețul gazelor naturale, de la circa 200 euro/MWh, cât s-a înregistrat în perioada de criză maximă, a coborât la 40 – 50 euro/MWh, dar că încă nu este rezolvată la nivel European problema aprovizionării pentru iernile viitoare, în principal 2025 și 2026.

Dl András Hazlach, reprezentantul HETA (asociația Ungară a furnizorilor de energie) a prezentat câteva considerente legate de piața energetică din țara vecină.

Directorul general al Carbon & Energy Management, dna Florentina Manea, a atras atenția asupra noii legislații europene, ce trebuie aplicată și în România, și care prevede că, începând cu anul 2027, va crește prețul gazelor naturale livrate populației și altor industrii, precum și cel al carburanților, prin înglobarea costului certificatelor de carbon.

Dl Cornel Zeveleanu, membru în Comitetul Director al AFEER, a spus că programul obligatoriu de ofertare de gaze pe piața internă (gas release programme) ar putea fi util în continuare, iar o abordare similara privind energia electrică ar trebui discutata.

Dl Zoltan Bege Nagy, fost vicepreședinte ANRE, a punctat: “Avem nevoie de soluții prin care să permitem piețelor să funcționeze, să creăm lichiditate în piață, să înlăturăm barierele din calea traderilor. Dacă traderii sunt prezenți este semn că piața este activă și sănătoasă. Traderii nu sunt dușmanii pieței, ei fac o radiografie corectă a acesteia”.

”Piața de energie din România are nevoie de însănătoșire. Trebuie să găsim soluții pentru funcționarea normală, corectă a piețelor!”, a concluzionat Dna Corina Popescu.