Furnizorii insistă pentru re-liberalizare. Să fie competiție pe piața energiei, în beneficiul tuturor!
„Re-liberalizare: Competiție pe piața energiei, în beneficiul tuturor” a fost tema aleasă de AFEER pentru tradiționala conferință anuală, ajunsă la a IX-a ediție, care a avut loc pe 19 martie.
În cadrul dezbaterilor, s-au purtat discuții de maximă relevanță pentru industria energetică, despre rolul furnizorilor într-o piață liberă și competitivă, despre efectele plafonării și noi provocări, de către autorități, specialiști de top din țară și din regiune, reprezentanți ai companiilor membre AFEER și ai presei de specialitate.
Conferința anuală AFEER, un forum esențial pentru viitorul pieței de energie, a oferit un cadru de dezbatere deschis și constructiv, adresând provocări curente din piața de energie, dar și necesitatea unor ajustări legislative și direcțiile esențiale pentru sporirea încrederii participanților la piață în autorități și dezvoltarea predictibilă și sustenabilă a sectorului energetic. AFEER crede cu tărie că doar prin dialog și colaborare între autorități și reprezentanții industriei, se poate contribui la stabilizarea și eficientizarea pieței de energie în beneficiul tuturor participanților.
AFEER consideră că, în acest moment, soluția optimă pentru redresarea sectorului o reprezintă re-liberalizarea piețelor de energie electrică și gaze naturale. Laurențiu Urluescu, Președintele Asociației, a precizat în deschiderea conferinței: ”Piața de energie din România are nevoie de însănătoșire, de predictibilitate pe termen lung si de o abordare sustenabilă. Trebuie să recunoaștem că orice tranziție către dereglementare va implica un impact, însă considerăm esențial ca acesta să fie gestionat astfel încât impactul să fie minimizat”.
”Ultimii ani au fost extrem de provocatori pentru sectorul energetic. În special pentru furnizorii de energie electrică și gaze naturale, care joacă un rol esențial în funcționarea pieței. Toate schimbările și măsurile adoptate s-au reflectat direct în activitatea noastra și asupra dezvoltării pieței de energie pe termen lung”, a spus Urluescu, exprimăndu-și îngrijorarea cu privire la alocarea bugetară a noii scheme de sprijin prevăzute de OUG 6/2025. Solicităm clarificari asupra mecanismului de finanțare. Va rămâne această responsabilitate, din nou, în sarcina furnizorilor? În aceste condiții este ușor pentru autoritățile statului să promită prețuri reduse și să instituie scheme de sprijin pe buzunarul altora (al furnizorilor), fără asumarea unor termene de plată certe și fără o consultare reală a impactului financiar al acestei scheme, a punctat președintele AFEER.
“Plafonarea preţurilor la energie a fost necesară, dar nu cred că statul trebuie să se implice pe termen foarte lung în politica de preţ şi sper că, la un moment dat, vom putea reveni la o piaţă liberă. Doar cu un preţ competitiv putem să susţinem o economie, să susţinem o industrie în relansare în România”, a declarat Sandor Bende, preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, la Conferința anuală AFEER.
“Reîntoarcerea la piaţa reglementată a fost o decizie corectă la vremea respectivă, pentru că dacă nu se plafonau preţurile aveam acum o inflaţie cât China”, a precizat Preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din Senatul României, Lorant Antal. “Decizia luată prin OUG 6, de prelungire a perioadei de plafonare a preţurilor la gaze şi energie electrică, a fost una corectă. Suntem de acord cu dereglementarea pieţei şi noi credem în piaţă liberă, dar dacă facem acest pas trebuie să-l facem foarte clar, treptat şi expus într-un plan foarte bine definit şi pe înţelesul tuturor, ca industria să poată să se pregătească pentru această dereglementare”, a subliniat Lorant Antal.
Prelungirea acestei scheme de compensare-plafonare a avut nişte beneficii pentru consumatorii finali, iar până în prezent am plătit către furnizori 310 milioane de lei şi avem pe circuit încă 134 de milioane de lei, a anunțat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la Conferința anuală AFEER.
"Realitatea este că între preţul la factură şi preţul cu care dumneavoastră achiziţionaţi energia electrică şi gazul, această diferenţă o suportaţi dumneavoastră, furnizorii, iar apoi statul român, în urma procedurilor pe care le cunoaşteţi cu toţii, o rambursează", a menţionat ministrul Sebastian Burduja. “Cred că trebuie să avem grijă şi nu trebuie să ne jucăm cu aceste lucruri. Am început anul cu 1,5 miliarde, noi, 1,5 miliarde Ministerul Muncii. Pot să vă spun că am efectuat plăţi de 310 milioane de lei deja, bani care ar trebui să fie în conturile furnizorilor şi avem pe circuit încă 134 de milioane de lei, deci în total peste 444 de milioane de lei. Diferenţa de 134 de milioane, cred că o să o vedeţi în zilele următoare sau la începutul săptămânii viitoare. Ştiu că şi Ministerul Muncii a făcut eforturi şi a plătit pe circuit undeva la 670 de milioane de lei. Cert este că noi vom face toate demersurile necesare să punem în plată aceste sume cât mai rapid. Practic, din tot ceea ce avem depus la ANRE, cu procentul de 40%, noi am făcut toate plăţile disponibile, pe care le puteam face în acest moment. De aceea este foarte important ca, împreună noi toţi, să găsim soluţii pentru accelerarea acestor proceduri şi dumneavoastră, furnizorii, să veniţi cu noi cereri şi noi să putem să achităm acest avans, astfel încât să aveţi această lichiditate", a afirmat Sebastian Burduja.
Luka Jazbec, Vicepreședintele EFET - Energy Traders Energy, a atras atenția asupra evoluției prețului la energie. „Anul trecut, România a avut cel mai mare preț mediu angros la energia electrică din Europa, exceptând Italia. Și tot România a plătit jumătate din amenzile de la nivel european, date de ACER”. Potrivit acestuia, prețurile mai mari sunt consecința unor „piețe fără comercializare”, așa cum este cea din România, unde piața este reglementată.
În analiza prezentată, Luka Jazbec a plecat tot de la crizele succesive ce s-au manifestat în ultimii ani care au marcat profund piața de energie. „Au fost probleme din cauza intervențiilor de urgență operate de autorități, în contextul acestor crize. Sunt foarte clare efectele legislației de plafonare a prețurilor asupra pieței. Din cauza acestor reglementări, numărul participanților la piață a scăzut”, a declarat Jazbec. Potrivit acestuia, toți integratorii de pe piața de energie - investitori, traderi, furnizori, distributori și consumatori, au „un rol de îndeplinit, scopul fiind acum de reducere a numărului crizelor. De aceea, avem nevoie de încredere în aplicarea legilor”.
„O scădere a pieței, ca urmare a intervenției, nu este bună. S-a văzut”, a concluzionat reprezentantul EFET.
Cornel Zeveleanu, membru board AFEER, a prezentat o analiză pe tema „Corelarea Politicii Energetice și a Politicii de Protecție Socială” cu scopul de a identifica soluții pentru stabilizarea pieței de energie și protecția consumatorilor vulnerabili. „Am făcut o interogare folosind inteligența artificală, așa cum este acum la modă. Am folosit ChatGPT, care spune că este nevoie de asigurarea accesului la energie, stabilizarea pieței de energie, promovarea eficienței energetice și stimularea investițiilor în enegie. De fapt, ChatGPT a vrut să spună că avem nevoie de producție și de lichiditate în piață, o piață transparentă, competitivă și nediscriminatorie”, a spus Zeleleanu.
Pe termen lung, măsurile ChatGPT se referă la investiții în energie regenerabilă, dezvoltarea infrastructurii de stocare, modernizarea rețelelor de distribuție și diversificarea surselor de aprovizionare. Cât privește politica de protecție socială, ChatGPT se concentrează pe sprjin direcționat către consumatorii vulnerabili, corelarea cu eficiența energetică aplicată de consumatorii vulnerabili și flexibilitatea în ajustarea subvențiilor. Concret, interogarea ChatGPT arată că cele mai bune măsuri concrete vizează vouchere energetice pentru consumatorii vulnerabili, subvenții pentru eficiență energetică, tarif social progresiv și simplificarea accesului la ajutor social.
