Reducerea consumului de energie va conduce la diminuarea lichidității pe tot lanțul (furnizori-operatori rețele/conducte-producători de energie electrică/gaze naturale)

Sectorul de producere a energiei electrice se confrunta cu probleme de lichiditate înainte de criză declanșată de pandemie

În cazul furnizorilor problema majoră nu este plata salariaților, ci plățile în amonte, respectiv operatorii de distribuție, operatorul de transport și producătorii/traderii; neplata acestora poate genera mari perturbatii în tot lanțul care contribuie la securitatea alimentării cu energie a consumatorilor.

Interviu cu Ion Lungu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România – AFEER

Cum apreciați că vor fi afectați furnizorii de energie electrică din România de criza provocată de pandemia de COVID 19, urmată, cel mai probabil, de o criză economică (scăderea cererii, a prețului la energie)?

Ion Lungu: Influența asupra furnizorilor aș putea-o împărți în două:

1.1    Influența asupra modului de lucru

Limitările introduse asupra circulației persoanelor și păstrarea distanțării sociale au obligat furnizorii să comunice cu consumatorii în principal utilizând comunicarea on line, fapt care este oarecum diferit de ideea că furnizorul trebuie să comunice direct și cât mai apropiat de consumator. În dorința de a proteja atât consumatorii cât și angajații CRC (centrele de relații cu clienții) și-au suspendat activitatea din locațiile lor pe perioada stării de urgență, personalul a lucrat de acasă, dar s-a asigurat permanent comunicarea on line pe toate căile disponibile cu consumatorii; același lucru s-a întâmplat și cu call-centerele. De asemenea toate activitățile de back-office au fost desfășurate de acasă de către personal. Ce aș putea să spun este că furnizorii deja aveau introdus un grad mare de informatizare, inclusiv în emiterea și transmiterea facturilor, în colectarea banilor, astfel încât nu am cunoștințe de deficiențe majore în activitate.

1.2    Influența asupra veniturilor, respectiv a cash flow; aici s-au întâmplat două lucruri: în primul rând din cauza scăderii activității economice a scăzut consumul de energie electrică și prin urmare și veniturile. Conform datelor Transelectrica, scăderea consumului a fost de 3,1% în martie 2020 și de 13,1%în prima jumătate alui aprilie 2020, față de aceleași perioade din 2019.  În plus, Guvernul a aprobat OUG 29/2020, care dă dreptul IMM să își amâne plata facturilor la utilități pe perioada stării de urgență, fără nici o prevedere de protecție pentru furnizorii de utilităţi, iar ceva mai târziu Parlamentul a adoptat legea pentru acordarea unor facilităţi pe teritoriul României, prin care se extind categoriile de consumatori cărora li se aplică amânarea la plată și se extinde la 3 luni perioada pentru care se acordă amânare. Este adevărat că legea care a fost adoptată în Parlament prevede și două posibilități de creditare a furnizorilor, dar acestea sunt mai degrabă teoretice decât aplicabile.

În legătură perturbările în fluxul de numerar trebuie menționat că acest lucru ar putea  conduce la intrarea în incapacitate de plată a furnizorilor, ceea ce ar determina transmiterea acesteia pe lanțul operatori de rețele electrice/conducte de transport/ distribuție de gaze naturale și la producătorii de energie electrică/de gaze naturale, știut fiind faptul că furnizorul este cel care colectează banii de la clienții finali (persoane fizice și operatori economici) și, la rândul său, din acești bani achită contravaloarea serviciilor de transport/distribuție a energiei electrice/gazelor naturale și, de asemenea, achită producătorilor contravaloarea energiei electrice/ gazelor naturale echiziționate în scopul furnizării lor clienților finali. Totodată, sectorul de producere a energiei electrice se confrunta cu probleme de lichiditate înainte de criză declanșată de pandemie. De exemplu a fost nevoie de autorizarea unui împrumut garantat de stat pentru continuarea, din motive de securitate energetică, a activității de producere a energiei electrice la Complexul Energetic Oltenia. De asemenea, reducerea consumului de energie, ca urmare a reducerii activităților economice, va conduce la reducerea lichidității pe tot lanțul – furnizori-operatori rețele/conducte-producători de energie electrică/gaze naturale. Orice măsură care adâncește lipsa de lichiditate ar putea pune în pericol chiar securitatea alimentării cu energie a României.

Dorim să amintim practica recentă a unor țări din Europa puternic afectate de pandemie care au luat măsuri de facilitare a plăților la utilități numai pentru persoanele fizice afectate prin acordarea punctuală acestora de credite, nu prin măsuri care, cascadate, ajung să pericliteze securitatea națională a sistemelor energetice.

Cum afectează activitatea furnizorilor de energie electrică anunțul autorităților privind plafonarea prețului la utilități din această perioada?

Ion Lungu:  Așa cum este normal, scăderea cererii conduce la scăderea prețului, bineînțeles dacă nu scade și oferta.

După cum am spus deja consumul a înregistrat scăderi atât în luna martie cât și în aprilie și prin urmare nu a existat nici o tendință de creștere a prețului la energia electrică nici pe piața angro, nici în retail, așa încât această plafonare nu afectează piața de energie electrică. Există însă o altă problemă pe care aș dori să o menționez și anume cea legată de scăderea a prețurilor în PZU; multă lume ar dori ca aceste scăderi să se vadă a doua zi, în prețul la consumatorii finali, dorință care lipsește atunci când prețurile cresc.  În prezent, mulți furnizori oferă prețuri fixe pentru o perioadă standard de contract, prețuri care pot da claritate financiară atât consumatorului, cât și furnizorului. Aceste contracte au fost deja încheiate cu mai mult timp în urmă, iar furnizorii, în baza lor, au achiziționat energia necesară, la prețurile de la acea vreme pe piața en gros.

Vreau să atrag atenția că PZU este o piață foarte volatilă și nimeni nu poate spune care va fi prețul de mâine; în plus pe baza analizei multianuale se știe că de regulă prețurile în PZU sunt mai mici primăvară. Dacă însă vom avea o scădere a prețurilor și în contractele forward cu siguranță scăderea se va regăsi în viitor și în facturile la consumatorii finali.

Când vorbim însă de o economie bazată pe cerere și ofertă, o plafonare prin lege a prețului nu este recomandabilă, mai ales într-o piață cu o concurență foarte mare, cum este piața de energie electrică. Concurența este mult mai utilă pentru a regla piața în beneficiul consumatorului, iar în domeniul energiei sunt multe exemple când prețurile au cunoscut și scăderi (ex perioada 2012-2016).

Având în vedere că mulți români sunt în șomaj tehnic și unii au contractele de muncă suspendate, există pericolul să nu își mai poată plăti facturile la energie. Care este, în opinia dvs, soluția cea mai bună atât pentru cetățeni, cât și pentru furnizorii de energie electrică?   

Ion Lungu: Cu siguranță vor fi multe cazuri în care consumatorii casnici vor avea realmente dificultăți în a-și plăti facurile la energie; furnizorii au înțeles aceste situații și sunt în permanenţă în discuții cu aceşti consumatori pentru a găsi soluții privind eșalonări/amânări la plată; poziția noastră este însă că doar consumatorii care din motive obiective, legate de actuală criză, trebuie sprijiniți și nicidecum să nu se acorde sprijin de-a valma tuturor, făcând asfel o invitație la neplata sau amânare la plata pentru toți consumatorii. Acum, mai mult ca niciodată, este nevoie să se definească obiectiv și clar consumatorul vulnerabil, astfel încât să se poată lua măsuri concrete pentru acesta. 

Credeți că va putea fi definit consumatorul vulnerabil până la 1 mai, așa cum prevede legea care a ieșit din Parlament?  

Ion Lungu:  Deși aparent simplă, având chiar și o definiție a consumatorului vulnerabil în actuala Lege 123 a energiei electrice și a gazelor naturale, această problema nu a fost rezolvată până în acum și nici nu văd o rezolvare rapidă, deși sincer cred că este necesară, pentru că acum cei protejați sunt de fapt cei bogați, pentru că ei consumă mai multă energie!

O problemă mai complicată va fi însă încadrarea în criteriile ce definesc consumatorul vulnerabil în această perioada de criză; probabil va fi nevoie de noi abordări.

1 Mai deja a venit și așa cum se vede nu s-a întâmplat nimic; eu cred însă că este timpul să ne aplecăm cu mai multă determinare asupra acestei probleme și până în iarnă să avem  finalizat un cadru complet și coerent de reglementare și implementare referitor la politicile statului pentru protejarea consumatorilor vulnerabili.

Există pericolul întrării în insolvență a unor furnizori, în următoarea perioadă?

Ion Lungu: Trebuie să reamintesc faptul că atât furnizarea la clienții finali, cât și tradingul de energie sunt activități care implică un grad mare de risc, mai ales într-un cadru legal impredictibil și instabil, activități care au margine scăzută; de aceea în astfel de activități cu margini atât de fragile un asemenea  scenariu (insolvență) nu este imposibil. Depinde foarte mult de modul de tratare a situației existente și de riscurile pe care acel furnizor și le-a asumat prin contracte în ultima perioadă; să ne amintim de iarna 2017 când au existat și insolvențe și falimente care au dus la dispariția unor furnizori, chiar importanți din piață. Modul în care autoritățile înțeleg să sprijine furnizorii pentru a face față amânării la plată a facturilor pentru un volum mare de consumatori este hotărâtor în această perioadă, mai ales dacă avem în vedere că băncile sunt rezervate în finanțarea furnizorilor și traderilor, din cauza riscului mare generat de volatilitatea și impredictibilitatea activității lor, la care acum se mai adaugă și lipsa unei garanții privind încasarea facturilor.

Ați discutat cu autoritățile privind măsuri pentru sprijinirea  activității  de furnizare a energiei electrice? Care ar fi, în opinia dvs, măsurile pe care le-ați solicita guvernului în această perioadă/an?

Ion Lungu: Noi considerăm că în perioada următoare sunt necesare o serie de acțiuni urgențe  cum ar fi:

• Modificarea Legii pentru acordarea unor facilităţi fiscale contribuabililor persoane fizice şi juridice, în sensul limitării dreptului de a solicita amînarea la plată a facturii la utilități, numai la consumatorii care realmente au nevoie de această amânare și acordarea unor posibilități reale de creditare a furnizorilor cu dobândă zero și cu garantarea de către stat a plății pentru facturile amânate.
• Transpunerea corectă și completă în legislația națională a Directivei UE nr. 944/2019, ținând seama inclusiv de prevederile deja obligatorii a fi respectate din Regulamentele UE nr. 941, nr. 942, nr. 943 din 2019 . În acest sens propunem revizuirea cu celeritate a legislației primare incidente , respectiv a Legii nr. 123/2012, cu modificări și completări ulterioare, și coroborarea prevederilor din Legea nr. 220/2008, cu modificări și completări ulterioare cu Legea nr. 123 revizuită.
• Finalizarea unui cadru complet și coerent de reglementare și implementare referitor la politicile statului pentru protejarea consumatorilor vulnerabili.

Din informațiile dvs, câți salariați ai companiilor membre AFEER, sunt în șomaj tehnic în acest moment?

Ion Lungu:  Nu am informații ca număr, dar sunt și câteva cazuri în care salariații care aveau o activitate exclusiv în teren, ce nu a putut fi comutată în lucrul de acasă (ex. agenți de vâzare door to door) au fost trecuți în șomaj tehnic; din informațiile mele ei sunt plătiți de companiile respective. În mod cert nu este un fenomen important.

În cazul furnizorilor problema majoră nu este plata salariaților, ci plățile în amonte, respectiv operatorii de distribuție, operatorul de transport și producătorii/traderii; neplata acestora poate genera mari perturbatii în tot lanțul care contribuie la securitatea alimentării cu energie a consumatorilor.

--

Articol preluat Financial Intelligence