Conferința anuală AFEER, dezbateri Panel II: Perspectiva asupra activității furnizorilor și consumatorilor de energie electrică și gaze naturale. Care sunt soluțiile?
“Piața de energie nu a avut o reacție foarte bună la această criză și nu s-au furnizat stimulente necesare pentru a accelera investițiile în sector. Nu sunt soluții cu aplicabilitate mare care să calmeze situația”, a declarat dl Ion Lungu, Director Executiv AFEER, la finalul conferinței Conferinței Anuale AFEER, cu tema ”Criza și tranziția energetică: provocări curente pe piața de energie”. “Situația este încă tulbure, impredictibilă, cu multe probleme care apar de la o zi la alta, facem apel să existe raționalitate în tot ce se întâmplă. Să nu se inducă panică în piață pentru că aceasta se va reflecta în prețuri”.
Panelul II al conferinței, cu tema ”Perspectiva asupra activității furnizorilor și consumatorilor de energie electrică și gaze naturale”, moderat de dl Ion Lungu, a avut ca invitați următorii Speakeri:
Dl Luka Jazbec, Reprezentant EFET - Federația Europeană a Traderilor de Energie
Dl András Hazlach, Magyar Energiakereskedők Szövetsége- MEKSZ
Dl Marius Cîmpeanu, Director Direcția Energie și Suport, Membru Directorat CEZ Vânzare
Dl Herodotus Antonopoulos, Chairman, Hellenic Association Of Energy Trading & Supply Companies- ESEPIE
Dl Tudor Cîrstea, membru Comitetul Director AFEER
Dl Theodor Livinschi, Vicepreşedinte ACCER - Asociaţia Companiilor Consumatoare de Energie din România
Dl Sorin Elisei, Consultant, Director Deloitte
Prezentăm, în continuare, cele mai importante declarații ale Speakerilor prezenți în cel de-al doilea Panel al Conferinței anuale AFEER:
Dl Luka Jazbec, reprezentantul EFET - Federația Europeană a Traderilor de Energie, a insistat pe necesitatea limitării intervențiilor pe piață, îmbunătățirea piețelor forward, asigurarea unui cadru de reglementare stabil pentru tranziția energetică.
Pentru o reformă de succes a pieței de energie electrică, avem nevoie să eliminăm treptat măsurile de urgență, să îmbunătățim opțiunile pentru consumatori, să evităm soluțiile netestate (hub-uri virtuale).
Dl Andras Hazlach, Magyar Energiakereskedők Szövetsége- MEKSZ:
„Cred că criza energetică nu se va termina până nu avem o lichiditate transparentă pe piață. Lichiditatea pe piața din România a dispărut din septembrie 2021, iar toate vin cu un cost. Acest cost s-a dezvoltat și se va dezvolta si mai mult în anii următori.
În urma celor întâmplate anul trecut pe piața de energie, autoritățile maghiare au intervenit pe partea de reglementare. În România, traderii trebuie să plătească o taxă mult mărită în ultimii ani. În Ungaria, facem trading la nivel financiar, cel fizic fiind la nivel minim.
Să punem accent pe transparență! E ceva de care piața are nevoie. Dacă nu este, atunci este o problemă.
Cât privește piața de gaze, aceasta lipsește. După ce prețurile au crescut foarte mult, în Ungaria, volumul tranzacționat în 2022 a fost la jumătate față de 2021. Ceea ce ne-a făcut să pierdem 3-4 ani de dezvoltare.
Dl Marius Cîmpeanu, Director Direcția Energie și Suport, Membru Directorat CEZ Vânzare:
Intervențiile în piață în perioadele de criză ar trebui să fie echitabile pentru toate părțile implicate. Pentru a păstra nivelul ridicat al concurenței, intervențiile care dispun reglemetări ale pieței ar trebui să fie limitate la un timp relativ scurt.
Obligațiile instituite furnizorilor să fie compensate la nivelul real și în termenle prevăzute de legislație (inclusive costurile financiare, dezechilibre etc.).
Termenul pentru implementarea/modificarea unui sistem (soft) ar trebui să fie rezonabil (minim 3 luni) și suficent de clare astfel încât aceste modificări să poată să fie corect implementate.
Dl Herodotus Antonopoulos, Chairman, Hellenic Association Of Energy Trading & Supply Companies- ESEPIE:
Reproiectarea piețelor pentru a se potrivi condițiilor de război va prelungi distorsiunile și va îngreuna redresarea atunci când criza se va termina. Unele semne timpurii pot fi deja observate pe piețele PPA și pe piețele intrazilnice (excluderea comercianților, controlul intențiilor participanților).
Guvernele vor fi înclinate să păstreze controlul asupra unor sume semnificative de bani chiar și după terminarea crizei.
Termeni precum „echitabil” sau „exces” de profit ar putea rămâne. Aceeași terminologie nu se aplică pierderilor!
Guvernul grec controlează în mod eficient fluxurile de bani atât ale generatorilor, cât și ale furnizorilor. A încercat să extindă regimul de plafonare a prețurilor și alte măsuri conexe până la sfârșitul anului, dar nu a reușit.
Dl Tudor Cîrstea, membru în Comitetul Director AFEER:
În România, de la 1 septembrie 2022, a fost introdusă noua legislație, cu aceste taxe foarte mari. Atunci, toată lumea a oprit orice activitate. Apoi, văzând clar că orice tranzacție se taxează cu 98%, inclusiv exporturile, nu s-a mai făcut nicio tranzacție. Tranzacțiile pe OPCOM au scăzut cu peste 95%.
Practic, în România. am ajuns la sitația în care , dacă întreabă cineva care este prețul pentru anul viitor, nu poate spune nimeni, pentru că nu mai există tranzacții. Nu există niciun preț de referință.
Anul trecut, pe măsură ce prețurile la energie electrică și gaze naturale creșteau, toată lumea se inflama, toată lumea se întreba ce se întâmplă. Și politicienii erau în căutarea unui răspuns și, mai ales, a unui vinovat. Până la urmă s-a găsit în furnizori și în traderi vinovații că au inflamat piața și au umflat prețurile. Acolo am observat o înțelegere puțin greșită din partea unora despre ce înseamană traderi pentru ei. Cumperi cu 100 de euro și minim pui câțiva euro, pentru că, altfel, nu vinzi niciodată. Istoria ne arată că, de multe ori, aceste prețuri sunt ciclice. Așa cum prețul urcă, el și coboară. Versiunea politicienilor este numai când prețul urcă și faci profit, nu și când coboară. Mi-am dat seama că, de multe ori, ei nu înțeleg efectiv ce face un trader.
In trecut au fost multe perioada in care producatorii nu gaseau cumparatori interesati de marfa lor; singurii care au mai mișcat ceva au fost traderii. Și s-au făcut tranzacții la prețurile de atunci, care acum par foarte bune. Din punct de vedere al reglementatorului, se vede că traderii au cumpărat cu o sumă și vând mai scump, deoarece nu se ia in considerare si hedgingul facut pe alta piata. Autoritățile nu se uită la tot lanțul de comercializare, dacă ar face asta ar vedea că situația nu este așa simplă și plină de profit pentru traderi.
Dl Theodor Livinschi, Vicepreşedinte ACCER - Asociaţia Companiilor Consumatoare de Energie din România:
Împărtățim aceleași dorințe, furnizorii s-au comportat cât se poate de bine, ne-am bucura să găsim o cale prin care să deblocăm situația. În acest moment, lipsa accesului pe termen mediu la un preț blochează posibilitatea de revenire.
Preţurile s-au diminuat atât în zona energiei electrice, cât şi în cea a gazelor naturale, ceea ce este îmbucurător, însă consumatorii industriali nu au posibilitatea de a încheia contracte pe o perioadă care să le asigure predictibilitatea businessului, în prezent fiind oferte strict pentru două, trei sau patru luni.
ACCER consideră că actualul cadru legislativ trebuie modificat astfel încât lichiditatea pe piaţă să crească şi furnizorii să îşi permită să vină cu oferte pe perioade mai lungi şi în acelaşi timp într-un număr mai mare.
Dl Sorin Elisei, Consultant, Director Deloitte:
Ne împrumutăm la costurile cele mai mari din Europa, dat fiind deficitul pe care îl avem. Guvernul nu va renunța la controlul veniturilor și prețurilor în acest sector. Să domolim inflația este cheia. Criza datoriilor la nivel global este un factor de luat în conmsiderare.
Reziliența furnizorilor: la ce urmează să fie pus în contextul diverselor surse de aprovizionare, statul își va mări amprenta și prezența în sector.
A scăzut interesul consum pentru PPA după introducerea mecanismului de plafonare. 90% dintre clienți au renunțat la PPA.
