Modificările legislației și efectele resimțite în piața de energie

Instabilitatea legislativă, lipsa reală a consultării publice, lipsa studiilor de impact înainte de modificarea reglementărilor, lipsa unei perioade rezonabile de implementare sunt principalele provocări identificate pentru piața de energie, a declarat Dl Laurențiu Urluescu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), în cadrul Simpozionului Român bienal al Energiei – SIREN, organizat de Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME).

Dl Laurențiu Urluescu a participat la secțiunea ”Politici comerciale, piață și consumatori”, moderată de Dl Ion Lungu, director executiv AFEER.

Președintele AFEER a subliniat că piața de energie electrică suferă din lipsă de lichiditate și din cauza reducerii numărului de participanți la piață, cauzate si de nesiguranța plafonului de decontare retroactiv (care s-a modificat de la un preț mediu, la 1300 lei/MWh, apoi la 900 lei/MWh), taxarea excesivă a activității de tranzacționare și implementarea mecanismului MACEE.

Dl Laurențiu Urluescu a precizat, în intervenția sa din cadrul SIREN, că, în 15 luni, au avut loc nu mai puțin de 17 modificări legislative referitoare la plafonarea/compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale.

În acest timp și ca urmare a aplicării legislației, modificată de atâtea ori, modul de calcul pentru decontarea schemei de sprijin s-a schimbat de 20 de ori, categoriile de consumatori beneficiari ai ajutorului pentru plata facturii s-au modificat de 5 ori pentru casnici și de 8 ori pentru non-casnici, iar furnizorii au fost obligați să-și schimbe de 15 ori sistemele informatice pentru emiterea facturilor.

Potrivit președintelui AFEER, modificările dese, fără consultarea pieței și fără studii de impact au avut o mulțime de efecte nedorite. Astfel, plafonarea prețurilor la consumatorii finali a condus la o birocrație inutilă (care a pus presiune pe consumatori, dar și la erodarea încrederii în furnizori), modificările succesive ale schemei au condus la neclarități, dificultăți de implementare și creșterea costurilor de implementare a modificărilor în platformele informatice, întârzierea decontărilor la furnizori au influențat negativ lichiditatea companiilor, iar marja reglementată de furnizare a condus la diminuarea competiției din piață și în unele perioade chiar la dificultăți pentru consumatori în a-și găsi furnizori.

Introducerea mecanismului de achiziție unică (MACEE) are, la rândul său, efecte nedorite: volum incert și, câteodată, insuficient de energie, precum și expunere pe volatilitatea prețului pieței pe termen scurt.

Taxarea tranzacțiilor angros, care s-a aplicat retroactiv, s-a făcut execesiv (98% din marja brută, fără a ține seama de costuri), ceea ce a condus la, practic, dispariția pieței la termen (nu mai există tranzacții), la pierderi directe pentru tranzacțiile deja finalizate și la reducerea interesului în parteneriate de tip PPA pentru finanțarea investițiilor.

În aceste condiții, activitatea de trading s-a auto-suspendat, defacto, de la 1 septembrie 2022, a subliniat Dl Laurențiu Urluescu.